Minciuna se pedepsește

Minciuna se pedepsește

Țes păianjeni cu răbdare
Lungi perdele între ziduri,
În oglinda lucitoare,
Văd un chip ce îmi apare,
Cam încercănat, cu riduri…

Cântă muzele din lire,
E clepsidra iarăși goală,
Simt în piept o tresărire,
Văd scânteia din privire
Poate ochii mă înșală?

Lumânările-s de vină,
Poate-n ochi îmi intră fumul,
Văd o față ce-i străină,
Ascunzând după cortină
Gândurile cu duiumul.

Aerul a prins să fiarbă,
Simt dogoarea în plămân,
Chiar de am argint în barbă,
Sparg nervos oglinda oarbă…
Ce-mi arată un bătrân!

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *