Glossa femeii

O femeie te ridică
O femeie te doboară
Nu-i motiv să-ți fie frică,
De-i bătrână sau fecioară,
Mușcă mărul, amăgite,
Evele riscând osândă,
Spun și vorbe otrăvite…
Șarpele-i mereu la pândă!

Vinul curge în pocale
Murfatlar sau Drăgășani,
Iar în crame monahale
Se asprește peste ani.
Bei și poți să rupi și lanțuri,
Spargi la nervi și o ulcică,
Iar când zaci umil în șanțuri…
O femeie te ridică.

Urci în funcții însemnate
Cu efort, sudoarea frunții,
După ani de facultate
Simți că poți muta și munții,
Dar apare o focoasă
Și subtil ești tras pe sfoară,
Îți ia bani, Merțan și casă…
O femeie te doboară.

Te întorci de la agapă
Zăbovind pe serpentine,
Tocmai ziua când se crapă,
Semn că nu va fi prea bine.
Chiar de soața e nervoasă,
Soacra, chiar și o fiică
De bătaie cum nu-ți pasă,
Nu-i motiv să-ți fie frică.

O femeie e soție,
Mamă, soră sau nevastă,
E izvorul de urgie,
Fericire sau năpastă,
Este arc de curcubeie,
Polul Nord sau o Sahară,
Dar rămâne tot femeie…
De-i bătrână sau fecioară.

Viața-i joc de alba-neagra,
Sau ca pasărea de pradă,
E smolită ca Tanagra
Sau un bulgăr de zăpadă,
Vor femei din lumea toată
Numai zile fericite,
Dar ca în Eden, odată,
Mușcă mărul amăgite.

Mai sunt fete răpitoare
Ce-s profund interesate,
Își pun trupul la vânzare
Și peșin, dar și în rate,
Sunt feline agresive
Ce pozează-n mâță blândă,
Pentr-o vară în Maldive
Evele riscând osândă…

Sunt soții mai dulci ca mierea,
Ce devin cu timpul acre
Sau amare ca și fierea,
Transformându-se în soacre,
Dar au gust de portocală,
Ca amante sau iubite,
Chit că-n viața conjugală
Spun și vorbe otrăvite.

Au fost antice Dalile,
Frizerițe din născare
Și Elenele fragile
Ce au dus la dezbinare,
Ca bărbat, nu poți, se pare
Să te bucuri de izbândă,
Căci de veacuri, în cărare,
Șarpele-i mereu la pândă!

Șarpele-i mereu la pândă.
Spun și vorbe otrăvite
Evele riscând osândă
Mușcă mărul amăgite.
De-i bătrână sau fecioară,
Nu-i motiv să-ți fie frică,
O femeie te doboară,
O femeie te ridică!