Invidiat în taină de dușmani
Împărtășesc o soartă de Isus,
Femeia la pierzanie m-a dus:
Sunt răstignit, din zece-n zece ani.
Matur, nu în Iordan m-a botezat,
Ci-n apă de izvor autohton,
Un popă mai bătrân dar tot Ion,
Ce încă nu a fost decapitat.
Am pribegit în anii cei mai buni,
Având un colț de pâine și o haină
Mergând pe șest la cinele de taină,
Și chiar am fost bârfit că fac minuni.
Sunt plictisit să mă-nsoțesc cu sfinții,
Golgota e de-acuma o rutină,
La Getsimani mișună-n grădină,
Mulțimi de Iuzi ce lăcomesc arginții.
La poala crucii joacă iar romanii,
Barbutul vechi cu zaruri măsluite
Căci fiecare-ar vrea ca să profite
De-a mea cămașă albă de Armani.
Aștept un semn să vină din stihii,
Să simt pulsând iar sângele în venă
Și să mă spele iar, o Magdalenă,
Întâi să mor, apoi să reînvii!
Lasă un răspuns