Bat valurile-n mal perseverent,
O mega chinezească picătură,
Se-nmoaie și asfaltul de căldură,
Cu altele, aș fi mai reticent.
Nevasta mi-a rămas la fel de dură,
Un diamant ce taie, contondent
Iar sticla de pălincă-n mod prudent,
O-ascund deși resimt Sahara-n gură.
Simt ritmic o bătaie în timpan,
Pe un șezlong, mai goală decât crinul,
O blondă cu un trup venusian
Oferă multe, dar îți cere PIN-ul
Și tensiunea-mi crește -n mod spontan…
Ca-n ziua când… m-a inundat vecinul!

Lasă un răspuns