Parodie după poezia,
Iarna defetistă
De Marioara Nedea

,,Să mai scrii ceva la noapte, poate plângem amândoi…,,
Azi mi-au înghețat cinci rime, în corsetu-mi desuet.
Mă despart trei continente, câte-un luni și câte-un joi,
De poemele-ți ,,nocive,, și de pana-ti de poet.
Mă percep în versu-ți liber ca un mânz călcând jăratic.
Stropi de plumb îmi ard sprânceana rimelată cu tristeți.
Mă înțeapă-n prozodie ghimpi de trandafir sălbatic,
Și mai mor în repetate, incarnate, nouă vieți.
Știu, supliciul de ați scrie e un mod de-a te iubi.
Îmi sacrific nopți și zile înnodate în batistă.
Am uitat de conjugarea unicului verb ,,a fi,,.
Și descos și cos iluzii într-o iarnă defetistă.
Căci m-am molipsit de tine și poema-ți futuristă.
Te iubesc ca o lupoaică fii Romei, alăptând.
Nu vreau fantezii brodate, sunt din fire realistă.
Vreau o viață, resemnată, să adorm cu tine-n gând.

În speranța regăsirii într-o viață fără moarte,
Fă ca să rimeze iarăși depărtările din noi.
Dacă muza ta fugară te va provoca la noapte,
Tu să scrii povestea noastră. Poate…plângem…amândoi!

Picioare reci
De David Valentin

O să îți apar la noapte, gol și cu ciorapi de lână,
Striptease o să-ți fac o oră, cu mișcări ca de balet,
O să râzi de cazi pe spate, cel puțin o săptămână,
Dar voi profita pe dată să-ți bag mâna în corset.
Va ceda subit balena sub un susținut asalt,
Sânii-ți vor cădea la vale însă săgetând spre cer
Și vor oscila spasmodic, exersând un triplusalt,
Doar ca să îi țin în mână, c-o mișcare de jongler.

Cine are chef să scrie când te simt așa aproape?
Hamlet încă mai conjugă verbe, noaptea, un lunatic,
Romulus și Remus încă mai se bat să se adape,
Dintr-o țâță de lupoaică, cu un apetit sălbatic.
Eu prefer la sânu-ți falnic, lângă metricul picior,
Să mă cuibăresc spre seară și să gust al tău nectar,
Să stea iambii și troheii, pe sub pat, în dormitor,
Laolaltă cu bikinii care zac pe un covor.

Vom trăi intens momentul, uită ziua cea de ieri,
Fără teamă, inhibiții, fără limită sau frână,
Gata sunt să îți dau totul, dar te rog să nu îmi ceri,
Să-mi dezbrac în timpul nopții și ciorapii mei de lână!