Dacia și Merțanul

Pe o șosea din România, tivită c-o perdea de plopi,
Cu blăni de maidanezi și mâțe, cu mii de peturi, praf și gropi,
Mergea o Dacie străveche ce nu a depășit sincopa,
Iar după fum și poluare nici nu era în Europa,
Ci suspendată pe o cale uitată-ntre Pământ și cer,
Trecând prin Siria și Cuba, apoi prin Congo și Niger.
Târându-se cam anevoie pe-un drum plombat cu macadam,
A fost ajunsă, brusc, din urmă de-o matahală de Merțan
Silențios, ce se lansase cu o viteză colosală,
Cu herghelii de cai putere și tracțiune integrală.
Lăsa în urmă kilometri și stâlpii nalți de telegraf
Zburând rapid, ca o nălucă prin norii abundenți de praf
Și când ajunse-ntr-o clipită din urmă rabla mișcătoare,
A început subit să râdă, cuprins de veselie mare:
-Privindu-ți tabla-ți ruginită și fumul înăbușitor
Mă îngrozesc că sub capotă ai doar o glumă de motor ,
Suspensii ca inexistente, iar servo-frână mai deloc,
Arăți mai mult a jucărie, caricatură sau breloc.
Am opțiuni fără de număr, sunt fără seamăn de dotat,
Computer, boxe, faruri, leduri și aer condiționat,
Nu scot nici gaze, fum și noxe, adio sumbră arătare!
Și claxonând cu insistență a dispărut subit în zare.
Modesta Dacie, în praful ce-n urma lui s-a ridicat,
A mers pe drum, fără de grabă, dar un jiclor s-a înfundat.
Nu au trecut nici cinci minute și-n drumul său a repornit,
Când a văzut, că tras pe dreapta, era Merțanul priponit.
O groapă mare și adâncă se pare că i-a fost fatală,
Iar cauciucul, dar și janta, aveau o daună-integrală,
Ba osia și telescopul erau și ele afectate
Și atârnau fără de vlagă, un ghem de fiare-ncovoiate.
A claxonat ironic rabla lăsând în urmă-un fir de apă
Și fumul alb ieșind din țeavă, de parcă se-alegea un papă,
Dar navigând încet cu grijă prin craterele colosale
Lansă din pură răzbunare, o sumedenie de morale:
Morala 1
Viteza nu e importantă când pleci pe drumurile lungi:
E crucial, în siguranță, la destinație s-ajungi.
Morala 2
Infatuarea nu e bună, când într-o cursă ai pornit,
E risc să nu ajungi departe, de te comporți nesăbuit!
Morala 3
Chiar dacă ești frumos, puternic, dar ai un caracter infect,
În groapă poți să dai degrabă, când nu ai urmă de respect!