În actuala debandadă, un bou masiv și insolent,
Dar neam cu șeful de cireadă, a fost ales in Parlament.
Nu mai tragea în jug, firește, fiindcă se credea prea bun
Ci cu tupeu, sub ochii lumii, tragea din când în când un tun.
Avea salarii nesimțite, diurne, înota în bani,
Iar inhamați trageau căruța, plini de speranță doi juncani,
La care le-a promis că dacă e mai departe ascultat,
Va face uz de influență și-i face secretari de stat.
Și la pășune mitocanul se comporta ca mafioții,
Luând acasă, fără plată, din fânul proaspăt cu baloții,
Nu îi păsa de nici o lege, ca un borfaș de drept comun,
Fiindcă patru ani de zile era convins că e imun.
Dar intr-o seara, de la cramă, când se-ntorcea pe trei cărări,
Uitase că la el pe strada ICRAL-ul a-nceput lucrări,
Și chiar dacă au scris afișe a fost tardiv și desuet,
Căci boul greu, dar euforic și bașca si analfabet,
Ateriză c-un ultim muget, puternic, tragic, visceral,
Chiar de pleznea de sănătate, în fundul negru de canal.
Morala
Imunitatea te ajută când ai pojar sau difterie,
Dar din păcate-i inutilă la nesimțire și prostie!
Lasă un răspuns