Pe dealuri galopez fără potcoavă

Pe dealuri galopez fără potcoavă

Parodie după poezia

Parodie după poezia
ÎNCĂRUNȚESC PE DEALURI HERB ŞI SLAVĂ
De Petre Tănăsoaică

Încărunțesc, îmi cade o potcoavă,
În plete sunt cernut cu promoroacă,
Am înghițit, matol, juma’ de placă
Și nu mai dai pe mine o carboavă…

Mi-ai pus dârlogi pe visele ucise
Și ochelari de cal peste retină,
Plecat-am la galop, că mi se-acrise…
De nechezatul tău de cabalină.

Sătul sunt de scandal și bobârnace,
Nu vreau să mai prestez diverse munci;
Cum nu-l mai ai demult pe vino-ncoace,
Mai bine îmi fac veacul în spelunci…

Prefer doi ochi albaștri să sărut,
Din sticlă, că apoi… sunt surd și mut!

Poezia originală

ÎNCĂRUNȚESC PE DEALURI HERB ŞI SLAVĂ
De Petre Tănăsoaică

Încărunțesc pe dealuri herb şi slavă
Şi nu spui nici să stau, nu spui nici pleacă
Deschid o carte, litera-i bolnavă;
Spăl punțile iluziei de vise,

Inchid şi uşa casei spre grădină,
Voi fi în altă toamnă pare-mi-se
Sortit să putrezesc pe sub lumină;
Că te-am găsit aproape nu-mi prea place,

Mă-ngrop deja în casnice porunci
Te duc cu vorba, uite, ți se face
Un loc la masă printre prunci.

Şi-ncep ca să pricep că te-am pierdut
În viitorul nostru de demult!

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *