De Ion Cănăvoiu
Vechi măscărici de curți voievodale,
Maestru-n rime-alese și în vin,
Pecetluind, cu harul său divin,
Un veac robit doar contemplării sale,
Oficiind cu glas de muezin
La marile agape vesperale,
Lansând în jur petale și pumnale,
Într-al cuvintelor superb festin!
Veac lustruit și macerat de crize!
Încremenite-n vechile lor frize,
Pe lespezile recilor metope,
Erato, Euterpe, Caliope
Și încă prea încrâncenata Clio
Clipesc mărunt: e semnul de adio.
Criogenia salvează România
parodie de David Valentin
Un măscărici școlit pe la yankei,
Ce-a tras pe nas și-a stat la pușcărie,
E as acuma în economie
Și ia de pe români cu japca, piei.
Cam bâlbâit, repetă ne-ncetat
Trei litere și culmea, le stâlcește,
(Traduse cu sudoare din nemțește),
Ce de la șeful său le-a învățat.
Înfometați și plini de datorii,
În iarnă, transformați în reci mumii,
Cum prețurile mari ne ies pe nas,
Vom răsturna cățelul de pripas…
Și cu democrația-nfiptă-n anus,
L-om pune premier pe Nostradamus!
Lasă un răspuns