Simfonie neterminată

Simfonie neterminată

Te-am preschimbat aseară în pian,
La care vreau să-ți cânt o melodie;
Agit bagheta de magician
Și-ți dau mănuși pantofi și pălărie.

Aș vrea să vii, să te găsesc aproape,
Să-ți acordez în piept ascunse strune,
Îmi fug sălbatic degete pe clape
Și sunetele ies cu pasiune.

Claviatura-ți este colorată
Și te îmbracă într-o crinolină,
O cheie sol îți este aninată,
De portativ și glezna ta cea fină.

Ne legănăm pe o îngustă sfoară,
Între Eden și-a Iadului stihii,
În suflet cu o piatră grea de moară:
Un trup suntem, dar nu îmi aparții!

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *