Urma scapă turma

În junglă se lățise zvonul, că-n peștera întunecoasă,
Ascunsă este o comoară, din alte vremuri, fabuloasă,
Că s-a-ncropit pe loc o trupă, de leu condusă competent,
La suprafață s-o aducă. Deci a mobilizat urgent,
Pantere, tigri, urși, o vulpe, ba chiar și-un iepure banal,
Dotat cu radar în ureche și văzul fără de egal,
Urmând ca prada s-o împartă doar la sfârșit egal, frățește
Și să trăiască pân la moarte, fără de grijă, boierește.
Cu torțe au intrat în grotă, îngustă, ca un fel de gang,
Cam fioroasă și ticsită cu pânze groase de paiang
Și după-o oră si jumătate, de mers alert, dar chinuit,
În razele ieșind din torțe au observat un licărit.
Era un maldăr de monede, de aur, fel și fel de vase,
Iar printre ele, colorate, morman de pietre prețioase.
Pe loc se declanșă o ceartă, comoara cum să o împartă,
Iar de atâta zgomot mare, porni un val de piatră spartă
Ce a acoperit intrarea, de a rămas o crăpătură,
Îngustă c-au tăcut cu toții și lacăt li s-a pus pe gură.
Cum moartea le dădea târcoale, iar ursul se văita că moare
Și nu vedeau o variantă ce să-i conducă spre scăpare,
Doar iepurașul mic și suplu se dovedi o fire dură,
Căci ajutor ieși să ceară prin ne-nsemnata crăpătură.
Morala 1
În codru plin de animale, dar sigur că-n oricare țară,
Când este vorba de comoară tot lăcomia te omoară.
Morala 2
Când nu-ți respecți deloc cuvântul, în Parlament, în grup sau clică,
Poți ca să mori cu banii-n mână… când dai de-o gaură prea mică.
Morala 3
Când nu mai e nici o scăpare și-adie iz de abator,
Nu mai contează mușchi și funcții, cel mic și slab e salvator!