Fabulă înghesuită

A fost o vulpe cam roșcată, dar cu o coadă futuristă,
Cu ochi cruciși și gură mare, de meserie ziaristă,
Cu neuroni puțini în țeastă, ce fără noimă se agită,
Ce lumea o bârfea la colțuri, spunând că-i cam înghesuită.
Nu a avut noroc în viață, căci un vulpoi fără morală,
A prins-o cum s-ar zice-n codru, odată, la înghesuială
Și-avea acum cinci pui de țâță ce-n iarbă se jucau pe-afară,
(Cu încă șase ce-i făcuse în primăvara-anterioară).
Așa că noaptea, când pe ceruri sclipea apatic luna plină,
Era o mare-nghesuială în mult prea strâmta vizuină,
Că vulpea nu putea să doarmă de-atâtea gânduri, păsămite,
Se tot gândea ce poate face, cât mai urgent să se mărite
Cu un baștan cu conturi grase și cu o casă cât mai mare,
Șalupe, iahturi, limuzine și fără scai la buzunare.
A dat anunțuri în pădure, a pus afișe-n iarmaroc,
Dar ghinion, că pretendenții nu prea se-nghesuiau deloc,
Și cum nu a găsit un fraier, un pămpălău sau un neghiob,
A zis că ultima sa șansă ar fi să își mai ia un job.
Grăbită a depus CV-uri la urs, la lup și la mistreț,
În timp ce mai fura discretă găini și rațe din coteț,
Dar tragic, nu a fost să fie, să scape prea curând de chin,
Ba chiar mistrețul, porc obraznic, a vrut s-o-nghesuie putin.
Sub o imensa presiune, s-a reorientat rapid,
Ba s-a lăsat înghesuită de secretarul de partid
Primind rapid o decorație și bonuri, gratis, la cantină,
Plus diplome și ajutoare, că ar fi mamă eroină!

Morala 1
Când bântuie o criză mare și lumea e cu burta goală,
Sunt situații când și presa e prinsă la înghesuială.

Morala 2
Când presa este compromisă, coruptă, cu idei puține,
Ajunge-n cocină și este înghesuită de suine.

Morala 3
Ajunși la mare-nghesuială și atingând momentul critic,
Sunt mulți ce își ridică fusta… când au un avantaj politic!